- emergénţã
- s. f., g.-d. art. emergénţei; pl. emergénţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
emergénţã
Look at other dictionaries:
emergenţă — EMERGÉNŢĂ, emergenţe, s.f. Ieşire a razelor luminoase, corpusculare etc. dintr un mediu după ce l au traversat. – Din fr. émergence. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 emergénţă s. f., g. d. art. emergénţei; pl. emergénţe Trimis de… … Dicționar Român
emergént — adj. m., pl. emergénţi; f. sg. emergéntã, pl. emergénte … Romanian orthography
deviaţie — DEVIÁŢIE, deviaţii, s.f. Abatere de la direcţia dată sau normală, ♦ (med.) Deviaţie de sept = deformare a peretelui despărţitor al cavităţii nazale. [pr.: vi a ] – Din fr. déviation. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 DEVIÁŢIE s.… … Dicționar Român
emerge — EMÉRGE, pers. 3 emérge, vb. III. intranz. (fiz.; despre corpuri, radiaţii etc.) A ieşi dintr un mediu după ce l a traversat. – Din fr. émerger. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 emérge vb., ind. prez. 3 … Dicționar Român
emergent — EMERGÉNT, Ă, emergenţi, te, adj. (Despre un corp, o radiaţie etc.) Care iese dintr un mediu după ce l a traversat. – Din fr. émergent, lat. emergens, ntis. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 emergént adj. m., pl. emergénţi; f … Dicționar Român
exurgenţă — exurgénţă s. f., g. d. art. exurgénţei; pl. exurgénţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EXURGÉNŢĂ s. f. emergenţă cu debit puternic, specifică regiunilor cu roci foarte permeabile; izvor ascendent. (< fr. exurgence)… … Dicționar Român
